2 Octombrie 2006
Felicia Niculae Traistariu
Talentati si apreciati in strainatate, muncitorii romani prefera sa traga chiulul cand sunt la ei acasa.
Pentru ca sunt harnici si priceputi, romanii sunt cautati de angajatorii de peste hotare. Au fost cazuri, spun specialistii in resurse umane, cand patroni straini si-au concediat propriii salariati si au ales sa lucreze doar cu romani. Si nu doar pentru ca ei sunt o mana de lucru ieftina. Cu toate acestea, atunci cand sunt acasa, foarte multi dintre muncitorii romani lucreaza in dorul lelii. Nemotivati financiar, cei mai multi lucratori (in constructii de exemplu) prefera sa traga chiulul, gasind diverse motive pentru pauzele dese. „Noi ne facem ca muncim, voi ca ne platiti” Mircea Dudescu, din Iasi, are o firma de constructii la mare inaltime. Lucreaza cu alpinisti utilitari pe care, spune el, ii plateste bine. Cu toate acestea, indiferent cat de mare le-ar fi salariul, muncitorii se bucura de orice absenta a sefului. „Reclama cu „Dorele, ne miscam mai cu talent?” ai zice ca e facuta la mine la firma”, spune, cu naduf, Dudescu. Psihologul Corina Ceaclan, de la compania de consultanta si resurse umane Picoil Info Consult, din Cluj, este convinsa ca „in Romania, din pacate, inca mai functioneaza sistemul „noi ne facem ca muncim, voi ca ne platiti”„. Mediul, a doua natura Ajunsi greu peste hotare, uneori dupa selectii dure, muncitorii romani nu vor sa piarda locul la care au ravnit cand erau pe plaiuri mioritice. Ei pun osul la treaba si se fac remarcati prin randamentul pe care-l dau. Alexandru Raducanu, specialist in psihologia muncii, crede ca romanii plecati in strainatate sau cei care lucreaza in firme multinationale in tara sunt „foarte disciplinati si rigurosi pentru ca sistemul le impune acest lucru”. El este de parere ca „fie accepti regulile jocului, fie iti cauti alt job. Mediul are efect si asupra strainilor. Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a observat acest lucru asta-vara, cand a fost prin tara sa vada care este stadiul diferitelor lucrari executate de constructori nemti, austrieci sau italieni. El i-a acuzat pe acestia ca s-au molipsit de stilul de lucru romanesc. „In Spania am invatat sa muncesc” Constantin Sava are 54 de ani si lucreaza „cu ziua”, la zugravit, pus faianta si parchet. Acum cinci ani s-a intors din Spania, unde a fost santierist. Acolo, spune el, a inteles ce inseamna munca adevarata. „Lucram si cate 10-11 ore, nu aveam sambata si duminica. Luam 850 de euro lunar, in mana. Imi convenea. E adevarat, in tara nu mai stiam cum sa trag chiulul. Insa si daca ma speteam muncind, tot banii aia ii primeam. Si-apoi, cand cel de langa tine sta, tu sa tragi si pentru el?!”, explica Sava. Banii conteaza Romanii pleaca pentru mai multi bani, chiar daca ii asteapta munca grea. Sau doar ca sa-i aduca acasa, copilului, un computer. Ori ca sa poata avea o vaca in batatura. „Anual, in medie, avem 1.000-2.000 de solicitari. „Afara”, chiar daca se lucreaza 70 de ore/saptamana, se platesc. Iar romanii trag din greu, pentru ca stiu ca vor avea bani, pe cand in Romania se vor alege doar cu promisiuni”, crede Marian Zamfir, recruitment manager al companiei Knightsbridge International Recruitment Ro. Femeile, mai cautate pe piata Potrivit datelor Oficiului de Migrare a Fortei de Munca (OMFM), in 2005, 42.758 de romani au plecat la munca peste granite. Femeile au fost cele mai dornice de munca - 22.512 - in comparatie cu barbatii - 20.246. Predomina romanii cu varste cuprinse intre 26 si 35 de ani - 20.097 -, urmati de cei cu varste intre 36 si 45 de ani - 11.552. Tinerii pana in 25 de ani au sanse reduse de a lucra legal - in 2005 au plecat la munca 8.439. Anul trecut, au plecat doar 2.670 de persoane care au mai mult de 45 de ani. Salarii de pana la 2.500 de euro Romanii pleaca si pentru un salariu de 635 de euro (oferit, de exemplu, in Spania, in domeniul serviciilor). Potrivit OMFM, anul trecut, sumele cele mai mari au fost castigate in Elvetia, in domeniul sanatatii. Peste 28.000 de persoane au plecat la munca in Germania (salarii intre 800 si 1.200 de euro), 14.323 in Spania (castiguri lunare intre 635 si 1.000 de euro), 45 in Elvetia (2.000-2.500 de euro), 8 in Qatar (660 de euro) si doua in Nigeria (1.250 de euro).
Statistica
Castig